Întrebări frecvente - Mărci si indicații geografice
Opoziţie la înregistrarea mărcii – noţiuni de bază
Reforma în domeniul mărcilor în România
Cum să protejaţi o marcă în România
A. Întrebări de bază
Poate constitui marcă orice semn, cum ar fi cuvintele, inclusiv numele de persoane sau desenele, literele, cifrele, culorile, elementele figurative, forma produsului sau a ambalajului produsului sau sunetele, cu condiţia ca aceste semne să fie capabile să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi şi să fie reprezentate în Registrul mărcilor într-un mod care să permită autorităţilor competente şi publicului să stabilească cu claritate şi precizie obiectul protecţiei conferite titularului lor.
Înregistrarea unei mărci în România se face în baza Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, modificată prin legea nr. 112/2020 și a regulamentului de aplicare a acesteia.
Produs/bun: orice articol care poate fi comercializat.
Serviciu: furnizarea unor activități în conformitate cu nevoile oamenilor.
Orice persoană fizică sau juridică poate înregistra o marcă.
Cele două îndeplinesc funcții esențiale diferite.
Un desen sau model are ca scop principal stabilirea formei unui produs.
Marca se aplică tot unui produs (vezi exemple). Principala funcție a mărcii este de a identifica o anumită origine comercială pentru produse și/sau servicii specifice.
În primul rând trebuie precizat că denumirile „siglă“ și „logo” nu se regăsesc ca atare în legislaţia în vigoare, respectiv în Legea 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, modificată prin Legea nr. 112/2020 sau în Regulamentul de aplicare al acesteia. În conformitate cu această lege, la OSIM se pot înregistra ca mărci, denumiri însoţite sau nu de un element figurativ, respectiv mărci verbale sau mărci figurative cu elemente verbale.
Pe de o parte nu există noţiunea de „brenduire”, ci de înregistrare de marcă asociată unui produs sau serviciu, iar pe de altă parte această înregistrare asigură protecţia pe denumirea respectivă sau grafica aleasă, nu pe lista de produse şi/sau servicii pentru care se face înregistrarea. Altfel spus trebuie reţinut faptul că marca nu protejează produsul/serviciul în sine, ci este un mijloc de a-l promova. Pentru înregistrare trebuie să completați cererea de înregistrare de marcă și să achitați taxele prevăzute de legislația în vigoare.
Marca protejează denumirea sau însemnul grafic asociat produsului, nu produsul în sine. Rostul mărcii este de a deosebi produsele şi/sau serviciile unei persoane fizice sau juridice de cele ale terților. În consecință veți înregistra și veți proteja denumirea sub care realizați produsul respectiv.
Din punct de vedere al OSIM sloganul este tot o marcă, deci înregistrarea se face parcurgând aceleaşi etape ca pentru orice marcă, respectiv completarea formularului de înregistrare de marcă sau a aplicației online și achitarea taxellor prevăzute de legislația în vigoare.
Pentru ca o denumire să nu mai poată fi înregistrată de nimeni ca marcă, pe nici un domeniu de activitate, se poate solicita înregistrarea pe toate cele 45 de clase ale Clasificării de la Nisa (Nice). La această situaţie se impun nişte lămuriri suplimentare, şi anume, în cazul în care marca nu este folosită pe o perioada de 5 ani consecutiv, pe unul sau mai multe dintre domeniile de activitate pentru care s-a obţinut înregistrarea, terţii interesaţi pot obţine decăderea din drepturi pe domeniile respective şi înregistrarea mărcii pentru ei.
Da, o marcă poate fi utilizată în orice stadiu, inclusiv înainte de depunerea cererii. Utilizarea mărcii pe perioada procedurilor este pe răspunderea solicitantului și nu garantează înregistrarea ei.
Înregistrarea la OSIM a denumirii unei firme nu este obligatorie, dar este utilă, în sensul că prin această înregistrare puteţi opri terţe firme sau persoane fizice să utilizeze aceeaşi denumire în acelaşi domeniu de activitate. Se impun nişte precizări, în sensul că trebuie ţinut cont de faptul că nu se pot înregistra mărci constituite exclusiv din cuvinte generice sau uzuale într-un domeniu de activitate, şi nici mărci identice sau similare cu mărci notorii. În concluzie, este posibil ca, în cazul în care denumirea firmei este un cuvânt uzual, generic sau identic/similar cu o marcă notorie, să se fi putut înregistra la Registrul Comerţului (la Registrul Comerţului nu sunt valabile aceleaşi reguli ca în cazul OSIM), dar să nu se poată înregistra ca marcă la OSIM.
Înregistrarea la OSIM a denumirii unui site nu este obligatorie, dar este utilă, în sensul că prin această înregistrare puteţi opri terţe persoane fizice sau juridice să utilizeze aceeaşi denumire de site, în acelaşi domeniu de activitate.
Daca aveţi o marcă înregistrată la OSIM şi constataţi că altcineva utilizează acelaşi însemn pentru acelaşi domeniu şi, prin activitatea respectivă vă aduce prejudicii, puteţi mai întâi să-i trimiteţi o atenţionare prin care să îi semnalaţi că vă încalcă un drept protejat, apoi, dacă nu îşi încetează activitatea, puteţi să-l acţionaţi în justiţie.
Într-o asemenea situaţie, în primul rând trebuie să solicitaţi celui care a trimis somaţia să vă prezinte documentele doveditoare care să demonstreze baza legală a respectivei acţiuni. Dacă vă sunt prezentate aceste documente şi se constată că dovedesc legalitatea somaţiei, este indicat să apelaţi la serviciile unui avocat sau, şi mai bine, la un consilier în proprietate industrială, care să vă poată reprezenta în justiţie şi să vă apere drepturile, dacă va fi cazul.
Pentru a reduce la minimum posibilele conflicte, este important să căutați mărcile înainte să depuneți cererea. Verificarea o puteți face dvs. direct de pe site-ul OSIM, www.osim.ro, pe cele 3 baze de date care conțin mărci opozabile în România. Cele 3 baze sunt publice și pot fi accesate gratuit pe internet la următoarele adrese:
– https://api.osim.ro:8443/tm-registry, reprezentând baza de date a mărcilor naționale;
– http://www.wipo.int/madrid/monitor/en/index.jsp, reprezentând baza de date a mărcilor internaționale;
– https://www.tmdn.org/tmview/welcome, reprezentând baza de date a mărcilor Uniunii Europene.
Pentru a primi un răspuns din partea OSIM privind disponibilitatea mărcii, trebuie să depuneți o cerere de cercetare documentară și să achitați o taxă care se stabilește în funcție tipul de cercetare ales, de numărul de clase Nisa pentru care se solicită cercetarea și de numărul de zile în care se dorește primirea răspunsului. Formularul tip se găsește pe link-ul: https://osim.ro/…formular comanda cercetare documentara marca.pdf
Tarifele pentru cercetarea documentară depind de tipul de cercetare, de numărul de clase Nisa pentru care se solicită cercetarea și de numărul de zile în care se dorește primirea răspunsului. Aceste tarife sunt reglementate prin Ordin al Conducerii OSIM privind efectuarea serviciilor de cercetare documentară în domeniul mărcilor și poate fi accesat pe link-ul
https://osim.ro/…/Tarife.pdf
Perioada de valabilitate a unei mărci este de 10 ani începând cu data la care a fost depusă cererea de înregistrare, şi poate fi reînnoită pe oricât de multe perioade de 10 ani, cu condiţia achitării taxelor corespunzătoare.
B. Procedura de depunere a cererii și de înregistrare
Orice persoană fizică sau juridică poate depune cerere de înregistrare de marcă.
Cererea de înregistrare de marcă se poate depune online, prin poștă cu confirmare de primire sau direct la sediul OSIM.
Cererea de înregistrare de marcă poate fi completată în două modalități:
– prin completarea aplicației online disponibilă pe site-ul OSIM (se va accesa site-ul OSIM cu Google Chrome sau Mozilla); prin completarea aplicației online cererea trece direct din calculatorul dvs. direct în baza de date a OSIM;
– prin completarea formularului în format pdf; după completare se listează în două exemplare și se depune la OSIM prin poștă (sau curier), pe adresa de e-mail: depunericereriPIosim.gov.rodepunericereriPIosim.gov.ro sau direct la sediul instituției.
Da, cererea de inregistrare de marca se poate depune pe adresa de e-mail: depunericereriPI@osim.gov.ro.
În cazul în care cererea de înregistrare de marcă nu este corect completată, OSIM transmite solicitantului o notificare în care menționează lipsurile constatate și acordă un termen de 30 zile pentru completarea lipsurilor. Dacă solicitantul remediază lipsurile în termenul legal, data de depozit este cea la care a completat lipsurile.
Clasificarea Internaţională a Mărcilor de la Nisa, cuprinde, structurat pe clase, toate activităţile pe care le poate desfăşura o persoană fizică sau juridică. Primele 34 de clase se adresează celor care sunt producători, iar clasele de la 35 la 45 sunt destinate celor care oferă servicii.
În cazul în care nu vă regăsiţi în Clasificarea de la Nisa, în rubrica corespunzătoare din cererea de înregistrare de marcă puteţi să scrieţi cu cuvintele dvs. ce activităţi desfăşuraţi, urmând ca specialiştii din cadrul Serviciului de Examinare Preliminară Mărci să stabilească în care clase va încadraţi, şi să vă informeze despre aceasta prin decizia de constituire de depozit naţional reglementar. În aceasta decizie vi se precizează şi care este cuantumul taxelor pe care le veţi avea de achitat în maxim 30 de zile de la depunerea cererii, pentru procedura de examinare de fond, la care se va adăuga şi taxa pentru procedura de reclasificare.
TMclass este un instrument pus la dispoziția solicitanților de către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală – EUIPO. Scopul TMclass este de a ajuta solicitanții să-și identifice cât mai corect clasele de produse sau servicii pentru care se solicită înregistrarea mărcilor.
Lista de produse şi/sau servicii de pe o cerere de înregistrare de marcă deja depusă la OSIM nu poate fi modificată în sensul adăugării de noi produse şi/sau servicii. Dacă se doreşte o astfel de extindere se face o nouă cerere de înregistrare de marcă pentru domeniile (clasele) alese ulterior.
La o cerere de înregistrare de marcă depusă la OSIM nu se pot aduce modificări în sensul adăugării unui element grafic (desen). Dacă se doreşte ca, la marca propusă iniţial pentru înregistrare doar ca marcă verbală, să i se adauge un element grafic, trebuie depusă o nouă cerere de înregistrare.
Pe durata protecției mărcii, titularul poate solicita la OSIM, cu plata taxei prevăzute de lege, introducerea de modificări neesențiale ale unor elemente ale mărcii, sub condiția ca acestea să nu afecteze în mod substanțial marca sau caracterul distinctiv al mărcii. Lista de produse și servicii nu poate fi extinsă.
Nu există procedură de examinare cu urgență a cererilor de înregistrare de marcă.
Mandatarii autorizați sau consilieri în proprietate industrială sunt persoane au urmat cursuri de specialitate în cadrul OSIM, au dat examen pentru a obține aceasta calitate și sunt membrii ai Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România – CNCPIR.
Pentru solicitanții care au domiciliu sau sediul social România nu este necesar să fie reprezentați în fața OSIM de un consilier în proprietate industrială.
Pentru solicitanții care au domiciliu sau sediul social în Uniunea Europeană nu este obligatoriu să fie reprezentați în fața OSIM de un consilier în proprietate industrială, dar este obligatoriu să menționeze în cerere o adresă de corespondență din România.
Pentru solicitanții care nu au domiciliu sau sediul social în Uniunea Europeană este obligatoriu să fie reprezentați în fața OSIM de un consilier în proprietate industrială din România.
În cazul în care nu sunteţi consilieri în proprietate industrială nu puteţi reprezenta în calitate de mandatar autorizat, nici un fel de persoane fizice sau juridice, din ţara sau din străinătate. Puteţi însă să depuneţi documente la OSIM fără să aveţi procura, delegaţie sau împuternicire, sau puteţi să fiţi tmenționați în cererea de înregistrare de marcă la rubrica «persoană desemnată pentru corespondenţa», în condiţiile în care actele poartă semnătura şi ştampila (dacă este persoană juridică) solicitantului. De asemenea puteţi reprezenta oficial o persoană fizică sau juridică de pe teritoriul României în faţa Comisiei de contestații, în conformitate cu regula 50 (8) din Regulamentul de aplicare al Legii 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.
Reproducerea grafică a mărcii alcătuită din denumire și element grafic se atașează pe formular în careul de 8 cmx8 cm, în cazul în care completați formularul în format pdf. Dacă din diverse motive nu reușiți să-l transpuneți în formular, se poate lista formularul fără elementul grafic, iar pe acesta îl listați separat, îl decupați și în lipiți ulterior.
În cazul în care completați cererea de înregistrare de marcă prin aplicația online, va trebui să aveți elementul grafic pe calculatorul pe care lucrați, în format gif sau jpeg.
Desemnarea mandatarului autorizat se poate face și după depunerea cererii de înregistrare de marcă, cu achitarea taxei legale.
În cazul în care aveți o marcă scrisă cu caractere standard, fără un desen asociat, dar doriți să aibă o anumită culoare, marca nu va mai fi verbală ci figurativă.
Dacă marca este color și doriți să fie înregistrată astfel, va trebui să menționați care sunt culorile respective, în rubrica dedicată din formular sau din aplicația online.
În cazul în care aveți o marcă figurativă sau de alt tip decât cea verbală, va trebui ca pe cerere să faceți o mențiune clară în acest sens și, între reprezentarea grafică și descrierea acesteia va trebui să fie concordanță.
Da, cererea poate fi anulată sau retrasă. În cazul în care cererea de retragere sau anulare se face în aceiași zi, se poate solicita returnarea taxei de publicare și a celei de examinare dacă a fost și aceasta plătită.
Marca colectivă este marca desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între produsele sau serviciile membrilor unei asociații care deține drepturile asupra mărcii și produsele sau serviciile altor întreprinderi. Înregistrarea mărcii colective este condiţionată de existenţa şi depunerea unui regulament în care să se indice persoanele şi condiţiile în care acestea sunt îndreptăţite la utilizarea mărcii.
Marca de certificare este marca ce indică faptul că produsele sau serviciile pentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii în ceea ce privește materialul, modul de fabricare a produselor sau de prestare a serviciilor, calitatea, exactitatea sau alte caracteristici și care este aptă să distingă aceste produse sau servicii de produsele sau serviciile care nu beneficiază de o astfel de certificare. Pentru depunere sunt necesare cererea de înregistrare, regulamentul de folosire a mărcii de certificare şi autorizaţia sau documentul din care să rezulte exercitarea legală a activităţii de certificare.
Când o cerere de înregistrare a mărcii a fost reglementar depusă pentru prima dată într-o altă țară membră a Uniunii de la Paris sau membră a Organizației Mondiale a Comerțului, solicitantul poate revendica data primului depozit (prioritatea) printr-o cerere de înregistrare în România a aceleiași mărci, cu condiția ca această din urmă cerere să fie depusă la OSIM în termen de 6 luni de la data constituirii primului depozit.
Dacă solicitantul a prezentat anumite produse și servicii sub o marcă în cadrul unei expoziții internaționale oficiale sau oficial recunoscute, organizată pe teritoriul României sau într-un stat membru al Convenției de la Paris, și dacă o cerere de înregistrare a mărcii sub care au fost prezentate aceste produse și servicii a fost depusă la OSIM într-un termen de 6 luni de la data primei prezentări în expoziție, solicitantul beneficiază de un drept de prioritate de la data introducerii produsului în expoziție.
Drepturile de prioritate trebuie invocate prin cererea de înregistrare a mărcii, justificate prin acte de prioritate, și sunt supuse taxei legal stabilite. Actele de prioritate se depun și taxa legală se plătește în maximum 30 de zile de la data cererii de înregistrare a mărcii.
Procedura de înregistrare a unei mărci constă din trei părți principale:
(1) se publică cererea în șapte zile de la depunere (dacă sunt îndeplinite condițiile legale);
(2) următoarele două luni de la publicare se așteaptă observații din partea terților;
(3) examinarea cererii;
(4) examinarea opoziției (dacă cererea respectivă făcut obiectul unei opoziții);
(5) înregistrarea mărcii și eliberarea certificatului.
Marca este valabilă 10 ani de la data depozitului reglementar al mărcii.
Valabilitatea unei mărci poate fi prelungită (marca se reînnoiește), la cererea titularului, la împlinirea fiecărui termen de 10 ani, pentru o nouă perioadă de 10 ani. Reînnoirea este supusă taxelor legale.
Caracterul distinctiv dobândit este o revendicare ce poate fi prezentată la înregistrarea unei mărci care nu este distinctivă în sine, dar care a dobândit caracter distinctiv ca urmare a utilizării sale pe piață.
Pentru a putea fi înregistrată, o marcă trebuie să aibă „caracter distinctiv intrinsec”, adică trebuie să fie distinctivă, nedescriptivă și să nu conțină cuvinte sau semne uzuale în limbajul curent. Ca excepție de la această regulă, un semn poate fi însă înregistrat dacă solicitantul depune dovezi ale caracterului distinctiv al mărcii dobândit prin utilizare. În acest caz, trebuie să dovedească faptul că cel puțin o parte semnificativă a publicului relevant percepe semnul ca marcă (adică identifică produsele și serviciile revendicate în cerere ca provenind de la o anumită întreprindere).
Drepturile asupra unei mărci pot fi transmise prin cesiune sau licenţă, oricând în cursul duratei de protecţie a mărcii. Prin cesiune se înţelege renunţarea la drepturile asupra mărcii, iar prin licenţă se înţelege închirierea pe o anumită perioadă a drepturilor asupra mărcii. În cazul în care s-a procedat la o astfel de transmitere de drepturi, este necesar să se depună la OSIM o cerere de înscriere a cesiunii, însoţită de actul doveditor al schimbării titularului (contractul de cesiune sau de licență, în original) şi să se achite taxa corespunzătoare.
C. Termene
În termen de 7 zile de la atribuirea datei de depozit, cererea de înregistrare a mărcii care îndeplinește cerințele prevăzute de lege se publică, în format electronic, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
OSIM examinează pe fond cererea de înregistrare a mărcii sub condiția achitării taxelor de examinare a cererii prevăzută de lege și hotărăște admiterea cererii de înregistrare a mărcii, în tot sau în parte, ori respingerea acesteia, în termen de 6 luni de la publicarea cererii.
În termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot formula observații scrise privind cererea de înregistrare a mărcii pentru motivele absolute de refuz prevăzute de lege.
În termen de două luni de la data publicării admiterii cererii de înregistrare a mărcii, conform legislației în vigoare, orice persoană interesată poate formula opoziție la înregistrarea mărcii pentru motivele relative de refuz prevăzute în lege.
Opoziția trebuie să fie formulată în scris, să cuprindă temeiurile de drept și motivele pe care se sprijină și să fie însoțită de dovada plății taxei prevăzute de lege.
Taxa pentru eliberarea certificatului de marcă se achită în maxim 30 zile de la data notificării titularului privind încheierea procedurii de înregistrare a mărcii.
Cererea de reînnoire a unei mărci se poate depune într-un termen de 6 luni anterior datei de expirare.
Da, se mai poate depune cererea de reînnoire încă 6 luni de la data expirării mărcii, dar se plătește o taxă majorată cu 50%, în conformitate cu prevederile legale.
În cazul în care ați depășit și cele 6 luni de după expirarea valabilității mărcii, nu mai puteți depune cerere de reînnoire, ci va trebui să depuneți o nouă cerere de înregistrare de marcă.
D. Taxe și modalități de plată
Principalele taxe care trebuie achitate pentru înregistrarea unei mărci sunt:
– taxa pentru înregistrarea cererii
– taxă pentru publicarea cererii
– taxa pentru examinarea de fond a cererii
– taxa pentru eliberarea certificatului de marcă.
Taxele în lei se pot achita:
– în contul OSIM RO05 TREZ 7032 0F33 5000 XXXX, Trezoreria Sector 3, Bucureşti, Cod fiscal: 4266081;
– direct la casieria OSIM.
Factura corespunzătoare oricărei plăți făcute către OSIM se obține luând legătura cu Serviciul Contabilitate, prin centrala OSIM 021 306 08 00÷29, int. 277 sau 327.
Dacă nu ați plătit taxa de examinare de fond în termenul de 30 de zile nu o mai puteți achita. Va trebui să depuneți o nouă cerere de înregistrare de marcă.
În cazul în care nu ați achitat taxa de examinare de fond în termen de 30 zile de la depunerea cererii și doriți să depuneți o nouă cerere, trebuie să achitați din nou taxele de depunere și publicare.
Nu. Având în vedere că procedurile legale au fost efectuate, taxele nu se pot returna.
E. Opoziția
Opoziția poate fi depusă, pe baza motivelor relative de refuz prevăzute de art. 6 din lege, de către orice persoană interesată.
Opoziția la înregistrarea unei mărci poate fi depusă în termen de două luni de la data publicării admiterii acesteia.
Opoziția poate fi formulată pe baza unuia sau mai multor drepturi anterioare, cu condiția ca toate drepturile invocate să aparțină aceluiași titular.
Da. Taxa de opoziție se calculează în funcție de numărul de clase pentru care se face opoziție.
Într-o asemenea situaţie, în primul rând trebuie să solicitaţi celui care a trimis somaţia să vă prezinte documentele doveditoare care să demonstreze baza legală a respectivei acţiuni. Dacă vă sunt prezentate aceste documente şi se constată că dovedesc legalitatea somaţiei, este indicat să apelaţi la serviciile unui avocat sau, şi mai bine, la un consilier în proprietate industrială, care să vă poată reprezenta în justiţie şi să vă apere drepturile, dacă va fi cazul.
F. Proceduri pentru protecția internațională a mărcilor
Înregistrarea unei mărci la OSIM oferă protecţie doar la nivel naţional.
Ţara noastră este membră a Uniunii de la Madrid, fiind semnatară atât a Aranjamentului de la Madrid, cât şi a Protocolului de la Madrid, astfel că înregistrarea internaţionala a unei mărci naţionale se poate face unitar prin Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale de la Geneva (OMPI); înregistrarea prin acest sistem se poate face numai după obţinerea protecţiei în România. Înregistrarea internaţională a mărcilor se face în conformitate cu Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, modificată prin Legea nr. 112/2020, şi cu art. 23 si 24 din Regulamentul de aplicare al acestei legi. De asemenea, aceste informaţii pot fi găsite şi prin accesarea pe site-ul OSIM:
– formulare pentru utilizarea procedurilor de înregistrare, reînnoire, etc. mărci pe plan internaţional – referire la pagina OMPI; formularele se completează pe calculator (nu se primesc scrise de mână), în engleză, franceză sau spaniolă, în două exemplare.
– taxele privind procedurile de înregistrare, reînnoire, etc. mărci pe plan internaţional – referire la pagina OMPI
Totodată vă precizăm că şi prin SISTEMUL MADRID se poate solicita protecţie în Comunitatea Europeana (EM), aceasta fiind semnatară a Protocolului Aranjamentului de la Madrid. După completare, formularul ales trebuie depus la sediul OSIM, în două exemplare, însoţit de plata taxei corespunzătoare, sumă ce reprezintă contravaloarea certificării exactităţii datelor din dosarul naţional şi transmiterii cererii de înregistrare internaţionala a mărcii la Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale de la Geneva (OMPI).
Valoarea taxelor pentru înregistrarea internaţională a unei mărci se stabilesc în funcţie de felul mărcii, de numărul de clase şi de ţările în care se doreşte protecţia. Pe site-ul OSIM, la capitolul „Mărci şi Indicaţii Geografice” se găseşte un calculator de taxe cu trimitere la pagina OMPI.
Diferenţa între marca Uniunii Europene şi cea internaţională este că prima este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi poate fi solicitată direct la Alicante în Spania, fără a fi necesară înregistrarea naţională, în timp ce înregistrarea internaţională prin Aranjamentul de la Madrid permite înregistrarea numai în anumite ţări, dar este condiţionată de înregistrarea la nivel naţional. Se mai poate face înregistrare internaţională a unei mărci şi prin Protocolul Aranjamentului de la Madrid, pentru aceasta fiind suficient să fie depusă la oficiul naţional o cerere de înregistrare de marcă şi să fie achitată taxa de examinare de fond (nu este necesar să fie finalizată procedura de înregistrare).
O alta diferenţă se referă la acordarea mărcii în funcţie de ţările în care a fost solicitată protecţia. Astfel, o marcă internaţională poate fi refuzată la înregistrare în una sau mai multe ţări din lista statelor în care s-a solicitat protecţia, fără a afecta înregistrarea în restul ţărilor din lista. În cazul mărcii Uniunii Europene, dacă marca este refuzată la înregistrare (parţial sau total) într-una din ţările Uniunii Europene, va fi refuzată în toate ţările membre ale Uniunii – caracterul unitar al mărcii Uniunii Europene.
Înregistrarea mărcilor cu protecție în toate țările Uniunii Europene se face la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală – EUIPO, cu sediul în Alicante, Spania.
Pentru a înregistra o marcă a Uniunii Europene o denumire, însoţită sau nu de un element figurativ, va trebui să accesați site-ul EUIPO, respectiv https://euipo.europa.eu/ohimportal/ro.
Procedura se desfășoară direct între solicitant și EUIPO, fără ca OSIM să fie implicat.
Formularul de cerere de înregistrare se completează on-line, iar taxele se plătesc direct în contul oficiului de la Alicante.
Taxele se calculează astfel: o marca având o clasă Nisa costă 850 euro, o marcă având două clase Nisa costă 900 euro, iar pentru fiecare clasă suplimentară (de la a treia în sus) se adaugă câte 150 euro. Pe site-ul OSIM, în cadrul cap. ”Mărci și indicații geografice”, poate fi accesat un calculator pentru plata taxelor pentru mărcile Uniunii Europene.
O marcă înregistrată la EUIPO este protejată în toate statele membre ale Uniunii Europene, aşadar inclusiv în România.